M. A. D. ei nu bibu in cabezu, pu causas di traballu tingu qui bibil in badallo, peru tengu guelta i casiña in cabezu, mi escapu tudus lus mesis unus dois fines de seman i tudas u bacacioni lus pasu in cabezu, gacias a las batuecas cun su riscu gordu i balli dil ladillal eu manu di santu pa istar sanu i qui mi brille u pocu pelu que teño.
M. A. D. eris buna juldana busquimana qui sabis degutar u foru di cabezu, cumu juldana eris serrana, mais ti digu qui pinuflanquiadu eri lu capital di juldes u cabezu eu u principadu di cabezu i batuecas, u brasu i besu di un busquimanu di cabezu i ben benidu a isti foru.
in isti biranu li inseñe la guelta a una parella di pais bascu i u charru di la alberca qui a cumpau a mestas u cueba i guelta, li fale dil isfuerzu, curalle i sacrificiu u juldanu a feitu lus bancalis di pedra i a feitu fertil cu cunductu di agua feitu artesanalmenti, u bascu cuandu bio las pedras qui culli diu riu pai riparar lu pare dil bancal qui pisaban algunas doscentus kilus, mi fala qui su padri era limbatadur di pedras in pais bascu, li digi qui in lus bancalis di juldes tinemus pedras tobia ... (ver texto completo)
u dia 25,26,27 di sitembre istare in cabezu, teñu qui facer limpieza e guelta i subil pandi tene u busquimanu su paraisu las batuecas i si teño suelte cu ista puquiña di llubia, cullel setas di paaguas (lepiota), obu di rei (amanita) ongu (agarico comun) miscalu (niscalo o robollon) set di bosqui (boleto negro) i algunas mais, u abrasu a tudus lus juldanas i juldanus di cabezu i balli ladillal.
juntanu pa utube istare in cabezu, isperu qui tu i vireas isteis algun fin di seman pa bibel pitarra i cumel pece, jabali u lu qui aga falta, u brasu di busquimanu mercuriu culega di fechorias e u campu di la serra.
americanu ti fuistis di juldes peru gasias a isti furu istas in juldes, asina qui sigas participandu cun palabriñas juldanas i cun recueldus di cabezu.
vireas qui ben si ben las juldes disdi riscu gordu, iste tesu is parti di nostra batuecas, dondi cugemus bellota, castaña, enebru, jabali, cabritu i si face falta saqueamus lu nidu di butre pa cumel, somus lus omis mais durus di la serra u juldanu subrebibe a u crisis multu mellor qui lus omis dil llanu, sumus lus autenticus busquimanus di ispaña, ninguna tribu is mais resistenti qui u pueblu di la serra norti di istimadura lu juldanu i gateñu.
chuculateriu face tempu qui nu falas i necesitu sabel si istas ben, eris parti mui putanti di furu, u brasu i saludu di isti busquimanu.
e utube istare e cabezu di bacacioni, tengu multa sorti nu teñu sindrume pusbacaciunal, asina qui pandi las batuecas me bereis u tarru i pa riscu gordu.
lioncio u sabadu mi diju qui la budega eri bou sitiu pa tucar u gaita i tamburil cuandu u corpu iste jartu de pitarra, pece, marranu, cabritu i jabali, las coisas qui mi disia mi gutaba muitu.
teno dois nubus migus dil balli dil ladillal, qui tenen sua querensia e mestas peru istan traballandu u cabezu i bibe u casa di madri de ela, sun jusefa i tellu alias macoqui, man señau lus bancalis qui tene jusefa in la antigua linda cun u arrollu qui teni multa agua, taben quere facer u casiña di pastur cumu u refugiu pal llubia i bebel binu i cumel dentru di u choza.
bonus dia juldanas y juldanus busquimanus di juldes, lla toi e badallo pandi u riu ana rega lus bancalis, e traiu pabia i patata qui ma dau u tia isabel, taben u tiu daniel mi u bendidu dois araus juldanus, lus araus lus pundre di adornu in lu bodeguiña qui istui piparandu la dil tiu nandu, asina tena cuisas antiguas di juldes juntu u pitarra qui nu falti pa cume pece, marranu, jabali, cursu i utras biandas qui nus da nostra madri terra.
et-toy una pinta atareao juntanoooo... tengo que ordeñal.. el macho el ganaoooo... hoy toca pa arriba.... a set-teal en lat cabrerat... como decia el careto, mientrat re ret-tregaba la frente.... decia asinaaaa... vot creeit que no he vit-to yo cucat.... ya vot contaré una jhit-toria sobre el careto, pero cuando et-té inspirao y me se pase el sindrome ese pot- vacacional....
¿Pandi salin las cabras hoy?, ¿Parriba o pabajo?
pande mbocas lisardo, velai que voh veo como modorroh que unoh diah mucho y otroh diah maldecia la froncia. Y yo que pensaba que mabia llegao la ora el relevo y veo que no que et-to hay que cultival-lo de continuo. onde andais que no moh da morrina el puebro, donde andah americano, lisardo, la luz, el chocolatero, etc, etc, etc. que pena de a bel dip-puetto de quince diah ahora en septiembre pa vel et-tao en el puebro el cabezo dif-frutando del silencio, la paz, el sosiego... una pinta vino, unah ... (ver texto completo)